Îpiedică din timp infarctul, AVC-ul sau demenţa prin eliminarea metalelor grele ascunse în organism

Number of View: 127

Intoxicaţia cu metale grele, devenite aproape omniprezente în viaţa urbană (la robinet, pe stradă, în cosmetice, etc.), poate duce la probleme vasculare (varice, infarct, AVC), leziuni pe creier, demenţă, boli neurologice, autoimune, cancer, depresie, hipersensibilitate, etc.

Aşadar, dacă observaţi o persoană apropiată că începe treptat să-şi schimbe personalitatea, că reacţionează ciudat şi nu vă mai înţelegeţi cu ea (ca şi cum aţi vorbi limbi străine), că se comportă ca în “Filmul Dr. Jekyll and Mr. Hyde” (cu personalitate ambivalentă), încercaţi să o direcţionaţi cât mai repede spre un test de metale grele (pentru că e la un pas de infarct, AVC, demenţă, boală autoimună sau cancer) şi spre protocolul AIP/Paleo – cel mai performant în facilitarea eliminării metalelor grele.

Cele mai sigure/acurate teste pentru metale grele sunt: Analiza tisulară a firului de păr şi Biorezonanţa (în Cluj, la Calivita, str Primăverii, nr 2).
Testele de sânge/urină dau erori cam în 40% din cazuri, sunt de evitat.

Toţi cei care trăim la oraş avem, mai mult sau mai puţin, metale grele în organism (dar nu toţi suntem afectaţi în acelaşi fel şi nici în egală măsură, ci în funcţie de moştenirea genetică, a florei intestinale şi a capacităţii de gestionare a stresului – factori care ne fac foarte vulnerabili sau invers, foarte rezistenţi în faţa invaziei metalelor grele), mai rămâne doar să le descoperim şi să le eliminăm… DIN TIMP!

No photo description available.


Astmul – VINDECARE AUTENTICĂ: adresarea cauzei, nu doar a simptomelor

Number of View: 349


Reglarea MICROBIOMULUI printr-un stil de viaţă anti-inflamator

Number of View: 1468

Motto: Probleme fără un dar divin ascuns în ele nu există. Ai aceste probleme pentru că ai nevoie de cadourile pe care ţi le aduc în dar.

 

Imagini pentru inflammation

 

Ce-aţi spune dacă epidemia modernă a bolilor autodistructive  pentru organismul uman (în special cele autoimune şi cancerele – Romania e campioana Europei) ar fi, de fapt, o invitaţie pentru noi spre a ieşi din tiparele autodistructive ale vieţii moderne, care oferă facilităţi atât de multe, dar, deseori, atât de nocive şi de nesănătoase? O invitaţie spre aventură, creativitate, autodepăşire şi atingerea la maxim a propriului potenţial… Ce-aţi spune dacă această epidemie atât de debusolantă  pentru medicina convenţională ar fi, în realitate, pe undeva, mai curând, o binecuvântare şi nu un blestem; o invitaţie spre a ne întoarce cât mai mult la stilul de viaţă non-autodistructiv, constructiv, armonios si sănătos pe care l-au avut înaintaşii noştri – care beneficiau zilnic de soare, mişcare, aer curat, alimente proaspete, nechimicalizate si minim procesate?

Daca bolile omului modern au apărut tocmai din cauza stilului modern de viaţă, mult prea uşor, cu prea multe facilităţi-capcană/distructive la tot pasul, care ne uşurează viaţa pe termen scurt, dar care ne conduc la ofilire, ruginire şi autodistrugere pe termen lung, atunci, oare s-ar putea ele vindeca altfel decât printr-un stil de viaţă puţin mai… dificil, disciplinat (prin sport, regim, ascetism), dar plin de frumuseţe, armonie, creativitate, aventură, culoare şi gust?

Dacă avem curajul sa privim atent, putem observa  cu uşurinţă că facilităţile şi bucuriile iluzorii ale vieţii moderne, însoţite de obiceiuri nesănătoase, sunt capcana perfectă pentru dereglarea microbiomului nostru (= flora intestinală = 80% din armata noastră imunitară). Iată doar câteva dintre aceste facilităţi/bucurii – capcană: joburi/cariere frumoase – dar obligând la sedentarism; hrană uşor de procurat/consumat – dar preponderent sau exclusiv procesată (lipsită de probiotice/enzime/fibre/flavonoide – vitale pentru un microbiom sănătos), chimicalizată cu aditivi toxici/inflamatori/cancerigeni; cosmetice şi detergenţi toxici/inflamatori pentru organism; aer poluat, etc. Iar dereglarea microbiomului prin aceste bucurii/facilităţi moderne vine la pachet cu o factură: epidemia de boli inflamatorii (astm, rinită, sinuzită, psoriazis, obezitate, reumatism, artroză, diabet, intestin permeabil, colon iritabil, SIBO/SIFO, afecţiuni neurologice, afecţiuni cardiovsculare, boli autoimune, cancere, etc.) însoţite de alergii/intoleranţe alimentare.

Imagine similară

 

Această epidemie m-a afectat personal pe mai multe direcţii, timp de 40 de ani, dar am depăşit-o (chiar şi în puncte pentru care medicina tradiţională spune ca nu există leac/vindecare) printr-un stil de viaţă anti-inflamator, holistic orientat (bio-psiho-spiritual), care a presupus următorii paşi:

  • Consultarea unui specialist în medicină avansată/holistică  (ex: medicina funcţională) – bazată pe epigenetică, pentru a verifica, în primul rând, dacă la baza bolilor inflamatorii personale stau: stresul cronic, hipoaciditatea sau hiperaciditatea gastrică, o metilare ADN incorectă (hipo şi/sau hiper-metilare), o slabă motilitate intestinală, o infecţie ascunsă în organism (cel mai des întâlnite sunt infecţiile intestinale cu bacterii/fungi, de genul:  SIBO/SIFO – prescurtat, în engleză), o intoxicaţie cu metale grele şi/sau sindromul intestinului permeabil. Specialistul va ajuta, ulterior, în luarea măsurilor de rigoare în cazul confirmării unuia sau a tuturor acestor diagnostice, care, de obicei, vin la pachet.

     Dacă cineva e intolerant la prebiotice şi/sau probiotice (când le consumă se simte ca şi cum ar avea gripă, dureri musculare, dureri de cap, constipație, diaree sau umflături), de obicei, poate fi 99% sigur, fără niciun alt test, că are o hipo-aciditate sau o hiper-aciditate gastrică  la baza problemelor lui de sănătate, SIBO/SIFO şi Sindromul intestinului permeabil, într-o formă cronică/severă. Prima măsură de luat este adoptarea unei alimentaţii care să ofere o pauză de 5-7 zile sistemului digestiv slăbit şi dereglat, cum ar fi cea bazată pe supe de legume cu piept de pui rustic şi ceaiuri reglatoare pentru sistemul digestiv (pin, coada-racului, pătlagină, stejar, zmeur, năpraznic, etc.), iar pentru cei care nu o tolerează e nevoie de 2-3 luni de dietă carnivoră (100% pui, vită sau/şi porc de ţară/rustice, fără piele şi gătite la aburi). Apoi, pe măsură ce corpul permite, se trece la o dietă asemănătoare cu cea în stil Paleo, cum e cea de mai jos. Întâi se reintroduc ouăle bio, peştele proaspăt de apă dulce, etc. A doua măsură de luat, de o importanţă capitală, este introducerea chelatoarelor de metale grele şi a antibioticelor naturale (cele mai puternice sunt enumerate mai jos), imediat ce sunt tolerate de organism iar a treia măsură va fi reglarea metilării .

    Este extrem de important să se consume doar alimente uşor digerabile şi numai acele alimente care sunt tolerate de organismul personal, care e unic şi are nevoi unice.

    Cum afli care sunt aceste nevoi unice ale organismului tău? După prima lună de adoptare a dietei Paleo, de obicei, are loc un fenomen extrem de important pentru vindecare. Cel mai important, de fapt:  organismul personal devine transparent şi comunicativ. Adică începe să transmită mesaje tot mai clare despre alimentele şi suplimentele/medicamentele benefice, în mod unic, doar  pentru el. Omul devine astfel oarecum propriul lui doctor  într-un punct în care niciun doctor nu l-ar putea ajuta: citirea/decodarea zilnică a propriilor intoleranţe/alergii alimentare – fără de care orice vindecare ar fi greu, poate chiar imposibil de imaginat. Gândeşte-te numai: cum ar fi să mergi zilnic la un cabinet/laborator pentru analiza intoleranţelor alimentare, care se schimbă deseori zilnic – mai ales în boala autoimună?!! O nebunie!

    Aşadar, acest protocol funcţionează numai pentru cei care şi-au activat mai întâi “doctorul interior” –  comunicarea cu propriul organism, dar care nu înlocuiește totuşi colaborarea cu un specialist familiarizat cu reglarea hipo şi hiper-acidităţii gastrice, a metilării, a SIBO şi a Sindromului Intestinului Permeabil. Nu încercați să vă tratați pe cont propriu. Chiar dacă plantele sunt naturale, ele pot fi destul de puternice și pot fi contraindicate pentru unii oameni sau chiar interacționează cu alte suplimente sau medicamente. Medicamentele antimicrobiene pe bază de plante nu ar trebui, de asemenea, să fie luate pe termen lung, în opinia mea, din cauza lipsei evidenţelor pe termen lung cu privire la efectele lor asupra florei intestinale.

  •  Servirea sănătoasă a unui scop superior  sieşi sau practicarea unei spiritualităţi sănătoase – posibilă, în principal,  doar atunci când sunt conştientizate şi tratate, în paralel, rănile sufleteşti şi afecţiunile psihice personale [aferente oricărui pământean! :)]. Tot mai multe studii ştiinţifice dovedesc că aceste practici spirituale au un impact pozitiv asupra sănătăţii.
  • Dezvoltarea psihologică personală bazată pe: mindfulness (cursuri, lectură, traininguri, terapia ACT), împăcarea cu trecutul şi cu prezentul, gânduri cât mai pozitive şi optimiste; lectură psiho-spirituală motivantă (scade cu 70% anxietatea de la baza bolii), comunicarea empatică şi asertivă (nu agresivă sau submisivă – ambele stiluri nocive sunt practicate în 99% din cazuri). *Studii recente arată că practica mindfulness reduce cortizolul (hormonul stresului – implicat in orice boala) și inflamația – prin modificarea expresiei genelor pro-inflamatorii. Practica mindfulness şi anxietatea (care stă la baza majorităţii bolilor) sunt 100% incompatibile. Nu pot coexista!
  • Sportul moderat, regulat – adaptat afecţiunilor personale; dansul cât mai  ritmat/dinamic; gimnastică care pune în mişcare intestinele („Orice boală vine din intestine” – Hipocrate, părintele medicinei), în special colonul („Moartea începe în colon”- Elie Metchnikoff, laureat al premiului Nobel), de ex.: 5 sărituri ca mingea (pe vârfurile picioarelor) + 5 genoflexiuni, dimineaţa şi după fiecare masă.
  • Compasiunea şi generozitatea faţă de cei în suferinţă, ca şi noi.
  • Abordarea cauzelor bolii, nu doar a simptomelor ei. De exemplu: când ne doare piciorul din cauza unei pietre ascuţite din pantof, o înlăturăm – eliminăm cauza problemei. Nu luăm analgezice sau, mai rău, recurgem la operaţie şi tăiem piciorul, rezolvând astfel doar simptomele – cum se procedează deseori, din nefericire, în medicina tradiţională.
  • MEDICAMENTELE  PRINCIPALE devin: dezvoltarea psiho-spirituală pentru o vindecare în adâncime (prin mindfulness psiho-spiritual creştin: practica momentului prezent şi a prezenţei divine în momentul prezent – descrise de Laurenţiu al Învierii), sportul, suplimentele alimentare anti-inflamatorii, reglatoarele de metilare, antibiotice naturale, antifungice naturale, chelatoarele naturale de metale grele, precum şi alimentele anti-inflamatorii (exemple mai jos). Sănătatea şi boala pornesc din stilul de viaţă personal, adică din sfera fizio-psiho-spirituală, în special din farfurie.
  • Frecventarea unui grup social care practică un stil de viaţă anti-inflamator (pe internet sau în viaţa reală. Ex.: grupul nutriţionistului Dumitru Bălan de pe Facebook – exceptând de acolo doar promovarea homeopatiei, pe care, personal, nu o agreez, deoarece are la bază şi principiii ezoterice/necreştine). Sprijinul social reciproc  joacă un rol cheie în vindecare.



“Telefonul” ascuns care ne conectează cu Dumnezeu

Number of View: 796
Cum ar fi oare viaţa noastră dacă nu ar exista un “telefon” care să ne poată conecta permanent cu Dumnezeu, precum este lobul nostru frontal – sediul moralităţii noastre? Pentru a ne conecta, desigur, trebuie mai întâi ca acesta să fie funcţional iar noi, dornici să-l folosim.

Din nefericire, însă, pentru cei mai mulţi dintre noi, acest telefon, prin contribuţia noastră repetată şi deseori inconştinetă, a devenit parţial disfuncţional. Cum s-a întâmplat acest lucru, mai exact, ne spune doctorul Neil Nedley, dezvăluind practic, totodată, o LEGE bio-psiho-spirituală, ignorată de majoritatea dintre noi: “Deoarece lobul frontal este sediul moralităţii, încălcarea frecventă a propriului cod moral poate provoca reprimarea lobului frontal, aducând la tăcere vocea conştiinţei şi putând induce o stare de bine pe termen scurt”. Pe termen lung, totuşi, ce se va întâmpla? De ce fel de miracol divin va fi ulterior nevoie pentru a-l scăpa pe om de consecinţele violării acestei LEGI bio-psiho-spirituale? De consecinţele  deconectării, deliberate sau inconşteiente, ale   telefonului bio-psiho-spiritual personal? Deconectare care conduce la atât de multe disfuncţii psihice, cum ar fi: adicţiile, narcisismul, histrionismul, borderlin-ul, bipolar-ul, schizofrenia, etc…

 

 

Din fericire, Dumnezeu tocmai de astfel de cazuri imposibile are nevoie pentru a face minuni. Plus, desigur, multă credinţă (cam cât un „grăunte de muştar” ), bunăvoinţă şi pocăinţă (acte contrarii celor care au dus la reprimarea lobului frontal). Adică de o maximă deschidere şi colaborare din partea celui ce urmează a fi, cu un atât de mare har, dăruit.

Mai fericiţi, totuşi, rămân cei care cer/primesc harul de a nu ajunge să aibă nevoie de această fericire. Cei care nu îşi asumă riscul de a compromite sediul moralităţii prin răzvrătirea faţă de ceea ce ştiu că este corect. Riscul de a fi nevoiţi să facă alegeri zilnice folosindu-se de un creier care nu se mai află în comuniune cu Dumnezeu (dr. Neil Nedley, 20015).

Lobul frontal este “telefonul” care ne face legătura cu Dumnezeu.
Îl putem păstra funcţional şi conectat doar îndeplinind voia Sa.

Mihaela Farauanu



Şi dacă Dumnezeu nu ar fi conceput căsătoria pentru a ne face… fericiţi?

Number of View: 1356

 Poate căsătoria să facă… fericit pe cineva?! Dacă,… mai curând, căsătoria în scopul de a deveni fericiţi, ar fi, de fapt, reţeta sigură pentru… dezastru?!

Contrar credinţei majorităţii creştinilor, căsătoria NU a fost concepută de Dumnezeu pentru a ne face fericiţi, ci numai pentru a ne SPORI/ACCENTUA fericirea pe care o avem DEJA în relaţia cu El, după „efectul Matei” sau „avantajul cumulativ” (cum îl numesc sociologii), de fapt după o LEGE biblică ce nu cunoaşte excepţii şi care spune aşa:

„Tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ceea ce are i se va lua.” – Matei 25,29

Cu alte cuvinte, aplicată căsătoriei, această lege cumulativă sună aşa:
Tot celui care, înainte de căsătorie, are deja fericire/împlinire personală din relaţia sa cu Dumnezeu, prin căsătorie i se va mai da şi-i va prisosi, iar de la cel care n-are înainte de căsătorie această fericire/împlinire interioară, în cadrul căsătoriei până şi ceea ce are i se va lua.

Din fericire, căsătoria nu a fost, nu este şi nici nu va putea fi vreodată un substitut pentru relaţia personală cu Dumnezeu. Altfel, partenerul/partenera de viaţă ar crea iluzia unui dumnezeu personal, împiedicându-ne să conştientizăm şi să  devenim prezenţi la prezenţa singurului Dumnezeu existent. Permanent şi infinit. Aici şi acum.

– Mihaela Farauanu

Marea minciună a căsnicieiSursă Freddy și Ellie DeAndaPrelucrat de Biserica Efraim Târgoviște

Publicată de Biserica Efraim pe Duminică, 16 septembrie 2018



Cea mai uşoară cale de a pierde încrederea membrilor unei biserici

Number of View: 1007

Încrederea se câştigă atât de greu şi se pierde atât de uşor! Cea mai uşoară cale de a pierde încrederea membrilor unei biserici este aceea de a le promite ceva REAL şi de a le oferi în schimb ceva TRUCAT. De exemplu: o spiritualitate în pas cu moda societăţii, lipsită de substanţă sau o spiritualitate bazată exclusiv pe reguli – câte 10-20 într-o singură predică 🙂 , sau predici semi-psihotice cu îndemnuri pseudo-mistice, etc…

Biserica devine ceea ce practică.

Dacă practică ceea ce este la modă, va deveni la fel de superficială ca ceea ce este la modă.

Dacă urmează numai reguli (fără călăuzirea Duhului Sfânt – şi nu e nevoie să fii carismatic pentru o astfel de călăuzire, e suficient doar să fii un creştin autentic 🙂 ), va deveni o biserică legalistă, în care oamenii vor avea din ce în ce mai mare nevoie de psihologi care să le exorcizeze legalismul din sufletele astfel îmbolnăvite, psihologi care să-i de-nevrozeze.

Dacă foloseşte doar îndemnuri pseudo-mistice, va deveni o biserică psihotică, în care oamenii vor avea nevoie de psihologi care să le deviruseze sufletele, astfel alienate, de toţi “piticii” spirituali.

Statisticile spun că în zilele noastre, în S.U.A., aproape DOUĂ TREIMI dintre tinerii care au crescut într-o familie creştină şi care au primit educaţie religioasă pleacă din Biserică până să împlinească vârsta de 20 de ani. Cred că s-ar merita făcut orice pentru ca superficialitatea bisreicilor creştine din România să nu conducă în acelaşi punct…

Încrederea membrilor unei biserici este uşor de pierdut dar extrem de greu de recâştigat!



CUM POT RECUNOAŞTE O PREDICĂ PATOLOGICĂ?

Number of View: 893
Pot recunoaşte că o predică este patologică în primul rând atunci când observ că începe să plouă cu reguli,…. reguli,…. reguli (adicţia faţă de „trebuie” şi „să facem”, pe un ton fanatic-moralizator). Bombardamentul cu reguli dintr-o predică e semnul sigur al promovării unei spiritualităţi  patologice, nevrotice, tot aşa cum bombardamentul cu îndemnuri spirituale siropoase/patetice – pornite dintr-un devotament excesiv-exaltat faţă de viaţa spirituală/mistică, e semnul sigur al unei spiritualităţi psihotice.

Mai multe detalii despre cele 2 forme de religiozitate patologică, nevrotică şi psihotică, puteţi găsi aici:

http://proveritate.ro/files/religiozitate_patologica.pdf



Predicile Moralizatoare vs Exorcismul lui „TREBUIE”

Number of View: 908
Predicile MORALIZATOARE sunt probabil  cea mai periculoasă formă de propagare a unei RELIGIOZITĂŢI PATOLOGICE în bisericile creştine – pentru că preotul/pastorul trage singur toate concluziile („TREBUIE să facem X; Y, Z”,… sfaturi generoase 🙂 , alternând uneori, cu o adevărată explozie de artificii, toate identice, pentru că toate încep cu acelaşi îndemn deosebit de „spiritual”: „SĂ facem X,… SĂ facem Y,… SĂ facem Z”…) ca şi cum credincioşilor le-ar lipsi partea de deasupra gâtului, când, în realitate e doar anesteziată – s-au obişnuit atât de mult cu acest stil de „spiritualitate”, încât nici măcar nu-i mai simt efectul nociv care îi ALIENEAZĂ.

Cunosc pe cineva care a avut nevoie să meargă la un psiholog pentru a-i face exorcismul lui „trebuie”, inoculat ani de zile, sistematic în biserică, pentru a mai putea funcţiona normal – un caz fericit de creştin inteligent! – deşi bine ar fi, gândesc eu, dacă Bisericile creştine ar putea găsi o alternativă, o soluţie şi mai inteligentă, care să nu mai necesite un astfel de demers, oricât de inteligent ar fi el. 🙂

 

 



Efecte pozitive pe care le poate avea religia asupra adepţilor ei

Number of View: 2558

Rolul sanogen – atât preventiv cât şi curativ – al religiei în boala psihică a fost demonstrat în Ghidul religiei şi sănătăţii, scris de Koenig şi colaboratori săi (2001). Privind la diverşi factori relevanţi pentru sănătatea mintală, implicarea religioasă a unei persoane a fost  analizată şi astfel, semnificativ corelată cu :

  • Starea de bine, fericirea şi satisfacţia în viaţă

  •  Speranţa şi optimismul

  •  Scopul şi sensul în viaţă

  •  Stima de sine ridicată

  •  Adaptarea după doliu

  •  Sprijin social mai mare şi  singurătate mai puţină

  •  Depresii mai rare şi cu recuperare mai rapida

  • Sinucideri şi tendinţe spre sinucidere mai rare

  • Mai puţină anxietate

  • Psihoze  şi  tendinţe psihotice mai mai rare

  •  Abuzuri de droguri şi de alcool mai rare

  •  Delincvenţe şi activităţi criminale mai rare

  •  O mai mare stabilitate maritală” (Sims şi Cook, 2009).



Efecte negative pe care le poate avea religia asupra adepţilor ei

Number of View: 1456


Koenig şi colaboratorii săi (2001) au identificat trei categorii de efecte negative pe care le poate avea religia asupra adepţilor ei:

1. „Efecte negative în funcţie de numărul şi tipul experienţelor stresante, cauzate de obicei de un devotament excesiv-exaltat  faţă de  practicile religioase şi de neglijarea, în consecinţă, a altor responsabilităţi; sau, datorate unor interpretări rigide ale Scripturilor, care conduc la un comportament abuziv faţă de ceilalţi.

2. Efecte adverse asupra atitudinilor şi proceselor cognitive de gândire, incluzând gândirea rigidă şi legalistă, vinovăţia excesivă, stigmatizarea şi condamnarea celor care au convingeri religioase diferite şi justificarea sau ascunderea gândurilor, atitudinilor şi comportamentelor patologice sau dezadaptative.

3. Alterarea copingului comportamental privind, în special, eşecul în căutarea unui ajutor medical adecvat din cauza bazării necorespunzătoare pe învăţăturile şi ritualurile religioase. Cu toate acestea, în general, efectele benefice depăşesc considerabil pe cele negative.” (Koenig et. al., 2001)  (vezi şi Efectele pozitive pe care le poate avea religia asupra adepţilor ei: http://mihaela.farauanu.ro/?p=1824 )

 



Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ...16 17 18 Next