Când se poate culca un bărbat cu o femeie fără a simţi nicio atracţie sexuală faţă de ea?

Number of View: 1256

Imagini pentru indifference

Sf Siluan de la Muntele Athos spune că bărbatul ajuns la iubirea desăvârşită faţă de Dumnezeu „rămâne neatins de iubirea trupească.
El se poate culca liber cu o fată, fără a simţi faţă de ea niciun fel de dorinţă.
Iubirea de Dumnezeu e mai puternică decât iubirea de fată spre care este atrasă toată lumea, afară de cei plini de harul lui Dumnezeu; pentru că dulceaţa Duhului Sfânt RENAŞTE OMUL ÎNTREG şi-l învaţă să-l iubească pe Dumnezeu în deplinătate.
[…] Nenorocirea noastră e că, din pricina MÂNDREI minţii noastre, nu stăruim în acest har şi el părăseşte sufletul.
Iar sufletul îl caută plângând şi suspinând şi zice:
‚Sufletul meu tânjeşte după Domnul’.”
(Din cartea „Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei”)
 



Cum pot face faţă tentaţiilor şi gândurilor compulsive?

Number of View: 1702


 

 

Frecvenţa tentaţiilor

 

Pentru a o pregăti pe Maria-Jozefa Kumi în faţa asalturilor demonilor care aveau să urmeze după o perioadă de calm şi de consolări, într-o noapte, Domnul îi spuse: “Vino, logodnica Mea, odihnă şi deliciu al inimii Mele, vreau să procedez cu tine la fel cum un şef de armată o face cu soldaţii lui; el îi probează înainte de a-i face să înainteze în grad.” Câteva minute mai târziu, temerile şi angoasele îi cuprinseră inima. Lupta reîncepu. Ea simţea în ea însăşi, ca şi apostolul, tot răul cu toate că nu-l voia; şi binele pe care şi-l dorea îi inspira o vie repugnanţă. (Viaţa, cap. 3.)

Frecvenţa şi violenţa tentaţiilor variază extrem de mult: unele suflete sunt tentate deseori şi cu violenţă, altele sunt tentate doar rareori şi fără a se simţi profund zdruncinate. Sunt mai multe cauze care explică această diversitate.

a)      Mai întîi temperamentul şi caracterul: există unele persoane pasionale şi în acelaşi timp cu o voinţă slabă, deseori tentate şi pe care tentaţia le bulversează; există altele  bine echilibrtate şi energice care nu sunt decât rareori tentate şi care îşi păstrează calmul în mijlocul tentaţiei.

b)      Educaţia aduce alte diferenţe: exisă suflete crescute în teamă şi dragoste de Dumnezeu, în practica obişnuită a datoriei austere şi care nu au primit niciodată decât exemple bune. Altele, dimpotrivă, au fost crescute în iubirea faţă de plăcere şi frica faţă de orice suferinţă şi au văzut prea multe exemple de viaţă mondenă şi senzuală. Este evident că aceştia din urmă vor fi tentaţi cu mai multă violenţă decât primii.

c)      Trebuie ţinut cont de asemenea de planurile providenţiale ale lui Dumnezeu: există suflete pe care El le cheamă la o vocaţie sfântă şi pe care le păstrează în curăţie cu gelozie. Altele pe care El le destinează de asemenea la sfinţenie, dar pe care vrea să le treacă prin grele încercări, pentru a le întări în virtute. Altele, în cele din urmă, pe care nu le cheamă la o vocaţie atât de înaltă şi care vor fi mult mai des tentate, cu toate că  niciodată peste forţele lor.

– Adolph Tanquerey –

Semnele consimţământului

a)      Putem considera că nu am consimţit, dacă în pofida sugestiei şi a plăcerii instinctive care o însoţesc, simţim nemulţumire, neplăcere de a ne vedea astfel tentaţi, dacă luptăm pentru a nu cădea, dacă avem o oroare vie, în partea superioară a sufletului, faţă de răul propus[1].

b)      Putem fi vinovaţi de tentaţie prin cauza ei, atunci când prevedem că un lucru sau altul, pe cvare l-am putea evita, este pentru noi o sursă de tentaţii: „Dacă ştiu, spune Sf. Francisc de Sales, că o anumită conversaţie mă duce în ispită şi mă face să cad, iar eu  mă duc înspre ea în mod voit, sunt în mod indiscutabil vinovat de toate tentaţiile pe care le voi avea”.[2] Dar atunci suntem vinovaţi doar în măsura în care am prevăzut, iar dacă previziunea nu a fost decât vagă şi confuză, vinovăţia este diminuată pe măsură.

c)      Consimţământul îl putem considera imperfect:

  1. Atunci când nu respingem tentaţia imediat ce am perceput pericolul[3]; facem o greşeală de imprudenţă, care fără a fi gravă, ne expune pericolului de a consimţi tentaţiei.

  2. Când ezităm un moment: am vrea să gustăm puţină plăcere interzisă, dar nu am vrea să-L supărăm pe Dumnezeu; în fine, după un moment de ezitare, respingem tentaţia; ceea ce este din nou o greşeală venială de imprudenţă.

  3. Dacă nu respingem tentaţia decât pe jumătate: rezistăm dar cu moliciune, în mod incomplet. Ori rezistenţa pe jumătate este un consimţământ pe jumătate: o greşeală venială.

d)     Consimţământul este deplin şi întreg atunci când voinţa, slăbită de primele cedări, se lasă purtată în a gusta deliberat o plăcere rea, în pofida protestărilor conştiinţei care recunoaşte că e ceva rău. Atunci, dacă lucrul este grav, păcatul este de moarte: este un păcat cu gândul sau de delectare mahmură, cum spun teologii. Dacă gândului i se alătură dorinţa consimţită, este o greşeală încă şi mai gravă. În final dacă de la dorinţă trecem la executare, sau cel puţin la căutarea şi folosirea mijloacelor proprii executării planului, este un păcat cu fapta.

În diferitele cazuri pe care le-am prezentat, există deseori îndoieli care se ridică cu privire la consimţământ sau la consimţământul dat pe jumătate. Trebuie făcută atunci distincţia între conştiinţele delicate şi conştiinţele delăsate. În primul caz considerăm că nu a avut loc consimţământul, pentru că persoana în cauză are obiceiul să nu consimtă, în timp ce în al doilea caz vom considera că lucrurile stau tocmai invers.

– Adolph Tanquerey –

 

 

 

Isus prezent în  mod intim în sufletul tentat – Motive de încredere în mijlocul tentaţiei

După una dintre victoriile obţinute de Sf. Ecaterina de Siena asupra spiritului necurat, Domnul nostru îi apăru aşa cum fusese pe cruce, când cu sângele Lui ne-a deschis cerul. Din înaltul crucii, o chemă pe fecioara noastră şi îi spuse : « Fiica mea vezi tu cât de mult am suferit pentru tine ? Să nu consideri deci prea greu că ai de suferit pentru Mine».  Apoi luă o altă formă pentru a se apropia mai mult de sfântă să o consoleze. Îi vorbi încetişor despre victoria pe care o avea de obţinut în această luptă. Ecaterina, imitându-l pe Sf. Antonie,  Îl întrebă atunci: “unde erai Doamne când inima mea era  chinuită de atâtea necurăţii? “Eram în inima ta”, îi răspunse Domnul. Ea continuă: “Doamne, nu mă îndoiesc deloc de adevărul cuvintelor pe care mi le spui, dar cum aş putea crede eu că Tu locuiai  în inima mea când ea era locuită doar de gânduri necurate şi ruşinoase? “Aceste gânduri şi ispite  îţi aduceau în inimă bucurie sau tristeţe?” O tristeţe şi o durere fără margini. “Şi cine deci cauza în tine acestă tristeţe, dacă nu Eu, care rămâneam ascuns în inima ta. Fără Mine prezenţa acestor gânduri ar fi pătruns în voinţa ta, iar tu te-ai fi complăcut în ele. Dar pentru că Eu eram acolo, ele îţi displăceau, tu voiai atunci să alungi departe de tine acele imagini, ca pe nişte sugestii oribile şi, cum nu o puteai face pe măsura  dorinţei tale, de acolo veaneau tristeţea şi durerea ta. Eu earm Cel care făcea toate astea şi care apăra împotriva duşmanilor inima ta întreagă. Eu mă ascundeam în interior şi te lăsam în  tulburare în exterior, pe măsura în care asta îţi era de folos mântuirii. Când timpul fixat pentru această luptă s-a încheiat, am lăsat lumina Mea să strălucească până în exterior. Imediat întunecimile iadului sa-u risipir şi au dispărut, pentru că ele nu pot locui împreună cu lumina. (2 Cor, 6, 14)

Astfel deci fiica Mea preaiubită, pentru că ai luptat cu fidelitate, nu prin virtutea ta, ci prin a Mea, tu ai meritat o măsură sporită de har.” (Viaţa, de fericitul Raymond, partea I, cap. 11)

Isus îi apăru într-o zi fericitei Crescenţia Hoess pe crengile unui pom scuturat cu putere de vânt. El era calm şi nemişcat, cu toate că crengile care Îl ţineau se balansau la dreapta şi la stânga. “Fiica Mea, îi spuse Isus, aşa cum Eu mă odihnesc în pace în acest copac, cu toate că este scuturat cu putere, tot aşa mă odihnesc şi în inima ta. Chiar dacă tu crezi că furtuna deţine controlul,

Eu rămân totuşi ascuns în adâncul ei.” (Cartea a II-a, cap. 8 )

 

 

 

 

 

Cum putem face faţă tentaţiilor şi gândurilor compulsive?

Mulţumindu-i lui Dumnezeu pentru:

1. PREZENŢA şi COMPASIUNEA Sa care sunt mai puternice decât tentaţiile care ne iau cu asalt

2. ÎNCREDEREA Sa în noi

Deseori la rădăcina gândurilor compulsive stă FRICA bazată pe o conştiinţă culpabilă.

Mulţumind lui Dumnezeu, acetse gânduri dispar, deoarece fiind mulţumitori,

arătăm că NU ne este FRICĂ şi că avem ÎNCREDERE în Dumnezeu.

Cu cât mai mult luptăm împotriva acestor gânduri.

Cu atât mai puternice devin.

Frica le adânceşte.

Pr. Tomislav Ivancic (Hagheoterapie)


A nu-mi fi teamă nu însemnă a nu simţi teamă, ci nu lăsa teama să mă controleze.

Înseamnă a o confrunta.

Curajul nu este absenţa fricii, ci confruntarea fricii.

Înseamnă a o privi în faţă şi a-i spune:

indiferent cum mă simt, eu voi face ceea ce Dumnezeu îmi cere să fac.

– Joyce Meyer –




[1] Sf. Francisc de Sales povesteşte (în Vie dévote, partea a IV-a, cap 4), că Sf. Ecaterina de Siena, fiind ispitită cu violeţă împotriva curăţiei, Domnul Nostru i-a zis: „Spune-mi, aceste gânduri murdare din inima ta îţi aduc plăcere sau tristeţe, amărăciune sau delectare?” Şi ea spuse: „O extremă amărăciune şi tristeţe”. Şi Domnul Nostru o consolă, adăugând că acetse dureri erau un mare merit şi câştig pentru ea.

[2] Vie dévote, op. cit., cap 4

[3] „Suntem uneori surprinşi de anumite gâdilituri ale delectării, cu toate că ne-am luat toate măsurile necesare. Şi asta nu poate fi pentru cei mai mulţi decât un uşor păcat venial, care devine mai mare dacă după ce am observat răul în care suntem, rămânem din neglijenţă pentru puţin să negociem cu delectarea, pentru a vedea dacă să o acceptăm sau să o refuzăm.” – Vie dévote, op. cit., cap 4.



Cât de mult adevăr eşti pregătit să accepţi fără să o iei la fugă?

Number of View: 1108

Cel mai greu lucru din lume este să asculţi, să vezi.

Noi nu vrem să vedem.

Credeţi că un capitalist vrea să vadă ce este bun în sistemul comunist?

Credeţi că un comunist vrea să vadă ce este bine şi sănătos în sistemul capitalist?

Credeţi că un om bogat vrea să se uite la oamenii săraci?

Noi nu vrem să privim, pentru că, dacă o facem, s-ar putea să ne schimbăm.

Noi nu vrem să privim.

Dacă priveşti, pierzi controlul vieţii pe care abia o mai ţii la un loc.

Şi aşa, pentru a te trezi, singurul lucru de care ai nevoie cel mai mult nu este energia,

forţa, tinereţea, sau chiar marea inteligenţă.

Singurul lucru de care ai nevoie cel mai mult este disponibilitatea de a învăţa ceva nou.

Şansele că te vei trezi sunt direct proporţionale cu cantitatea de adevăr pe care o poţi accepta,

fără să o iei la fugă. Cât de mult eşti pregătit să accepţi?

Cât de mult din tot ce-ţi este drag eşti gata să distrugi, fără să dai bir cu fugiţii?

Cât de pregătit eşti sa te gândeşti la ceva necunoscut?

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

Prima reacţie este una de frică.

Nu că ne-ar fi frică de necunoscut.

Nu-ţi poate fi frică de ceva ce nu ştii.

Nimănui nu-i este frică de necunoscut.

Cea de care îţi este frică, este pierderea cunoscutului.

De asta îţi este frică.

– Anthony de Mello –

Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.



Fii plin de neprevăzut şi mereu schimbător!

Number of View: 893

 

Fii plin de neprevazut si mereu schimbator.

 Nu te impotrivi schimbarii si nu inceta niciodata sa fii imprevizibil; numai

atunci viata poate fi o permanenta bucurie.

In momentul in care ceea ce faci este previzibil, ai devenit un robot. Actiunile

unei masini pot fi prevazute. Ea este astazi la fel ca ieri si tot asa va fi si miine.

 Este neschimbata. Numai omul are

calitatea de a se schimba in fiecare clipa.

 In clipa in care incetezi sa te schimbi, intr-un mod foarte subtil ai si murit. (din spiritualitatea orientală)

 

 

Boala înseamnă a face din nou şi din nou aceleaşi lucruri dar

 a se aştepta de fiecare dată la rezultate diferite. ( Rollo May)



Eşti cel care eşti sau… cel care alţii vor să fii?

Number of View: 999

   

 

 

  “Nu esti niciodata multumit cu ceea ce esti si cu ceea ce ti-a daruit existenta,

 deoarece atentia ta se indreapta intotdeauna

spre altceva. Ai fost plasat acolo unde Dumnezeu nu a planuit sa fii.

Nu te indrepti spre realizarea propriului tau potential.

 Tu

incerci sa fii ceea ce vor altii sa fii, insa acest lucru nu te va putea multumi niciodata. Iar cind apare nemultumirea, logica

iti spune: “Poate ca ceea ce ai nu este suficient; straduieste-te sa obtii mai mult!” Atunci incerci sa obtii mai mult, incepi sa

cauti. Si toata lumea apare cu o masca zimbitoare, toata lumea zimbeste fericita, astfel incit fiecare vrea sa-i pacaleasca pe

toti ceilalti. Si tu porti, la rindul tau, o masca, astfel incit ceilalti cred ca esti ceva mai fericit; iar tu, la rindul tau, ai

impresia ca ei sunt mai fericiti. Iarba pare a fi mai verde in curtea vecinului. El priveste insa iarba din curtea ta; pentru el

aceasta este mai verde. Ea pare efectiv mai verde, mai mladie, mai frumoasa. Acestea sunt iluziile pe care le creeaza

distanta. Cind te apropii insa mai mult, incepi sa vezi ca nu este chiar asa. Dar oamenii ramin la distanta unii de altii.

Chiar si prietenii, chiar si iubitii, se tin unul pe altul la distanta; o apropiere prea mare ar fi periculoasa, s-ar putea ca ei sa

vada ceea ce esti in realitate. Iar eroarea isi are sursa in chiar modul in care pui problema, astfel incit – orice ai face –

nefericirea te va urma. Vezi pe cineva care dispune de multi bani: iti vine imediat ideea ca banii reprezinta cauza fericirii.

Priveste la acest om! Cit de fericit pare sa fie! Asa ca alergi dupa bani. Un altul este mai sanatos; alergi dupa sanatate! Un

altul face altceva si arata foarte multumit – il urmaresti! Dar de fiecare data e vorba de celalalt…

Şi tu uiţi că de fapt 

“Averea este fericirea celor saraci cu duhul.” – Jules Renard

 

 

Societatea a aranjat lucrurile astfel incit sa nu iti pui niciodata problema propriului tau potential. Si toata nefericirea

provine din faptul ca nu esti tu insuti. Fii doar tu insuti si toata nefericirea si toata competitia cu ceilalti dispare; nu iti mai

pasa ca altii au mai mult, ca nu esti tu cel care are mai mult. Daca vrei ca iarba sa fie mai verde, nu are rost sa privesti in

curtea vecinului. Este atit de simplu ca iarba sa fie mai verde! Omul trebuie sa fie inradacinat in propria sa energie

potentiala, indiferent care este aceasta. Lumea va fi atit de multumita astfel, incit acest fapt vi se va parea pur si simplu

incredibil.” (din spiritualitatea orientală)

*** 

 

Nu te ascunde în spatele unui zâmbet fals, e ok!

să nu te simţi bine uneori.

 

 

 



Cum poţi să te minţi pe tine însuţi, sincer fiind…

Number of View: 1003

S-ar părea că cel mai greu lucru nu este trezirea din somnul spiritual, ci trezirea din pseudo-trezirea spirituală. Isus a avut de furcă mult mai mult cu cel de-al doilea tip de oameni, pe care i-a numit: “pui de vipere” şi “morminte văruite”, decât cu primul: vameşii şi prostituatele. Iar în ce priveşte cel de-al doilea tip, al pseudo-treziţilor, cei mai ingenioşi şi mai nostimi sunt cei care, citind câteva cărţi despre trezire, cred că s-au trezit deja – dar fără a da vreun semn concret că au făcut-o. Uitând că pomul se cunoaşte după roade… Sunt genul de oameni care se mint pe ei înşişi, sinceri fiind. Pentru că vor sincer să se trezească, dar nefăcând niciun efort. Iar dacă îţi sunt prieteni şi vrei să te ridici dintre ei, cea mai mare greşeală pe care poţi s-o faci este s-aştepţi să-ţi spună: “Bravo!” şi să te simţi zilnic încurajat.

Atunci când vrei să te trezeşti cu adevărat poţi întâlni câteva dificultăţi: prietenii mai vechi pot să nu-ţi mai fie prieteni deloc. Nu pentru că le-ai fi făcut vreun  rău, ci pur şi simplu pentru că te-ai schimbat şi acum nu te mai potriveşti cu felul lor de-a fi, cu gradul de conştienţă la care ei au ajuns. Ei continuă probabil să vorbească despre conştienţă şi despre adevăr. Dar motivul pentru care o fac este clar.

” In inima lor exista o sete dupa adevar, le este rusine

ca nu sunt in posesia acestui adevar si, de aceea, vorbesc despre el. Insa acestea nu sunt decit cuvinte. Faptul de a trai in

conformitate cu ele este prea periculos, riscul este prea mare. La fel se intimpla si cu libertatea. Toti oamenii doresc

libertate de exprimare, insa nimeni nu este cu adevarat liber. Si nimeni nu doreste sa fie cu adevarat liber, deoarece

libertatea aduce cu sine responsabilitatea; ea nu vine singura. Iar faptul de a fi dependent este simplu; in acest caz

raspunderea nu iti revine tie, ci persoanei de care esti dependent. Oamenii au adoptat deci un mod de viata schizofren. Ei

vorbesc despre adevar si despre libertate, insa traiesc in minciuna si sclavie… Iar lanturile robiei sunt numeroase,

deoarece faptul de a fi sclavi va face sa fiti eliberati de raspundere. Un om care doreste sa fie liber trebuie sa accepte

responsabilitati imense. El nu isi poate arunca raspunderea pe umerii nimanui. Indiferent ce face, indiferent ce este,

raspunderea ii revine in intregime.” (din spiritualitatea orientală)

– Mihaela Farauanu –



Paul Coelho

Number of View: 899

Animated wallpaper, screensaver 240x320 for cellphone

I know many people who are going nowhere at an alarming speed.

The simple things are the most extraordinary, but only a pure heartl can recognize them.

Fear of suffering is worse than the suffering itself.

You may not know your path, but you must know what you don’t want in life.

Life: each note leaves a memory, but only the melody tells the whole story.

When you know how to use it, disobedience can be a virtue.

The more attention you pay an enemy, the stronger you make him. Be attentive, but don’t be paranoiac.

Getting rid of certain memories means making some room for new experiences.

The first symptom of the process of our killing our
dreams is the lack of time. The busiest people I have known in my life
always have time enough to do everything. Those who do nothing are
always tired and pay no attention to the little amount of work they are
required to do.

If you aren’t pushing your limits, you aren’t going far enough, and you still don’t know who you are.

An enthusiastic heart finds opportunities everywhere.

If you want to be faithful to someone, start by being faithful to yourself.

Love can take us to heaven or hell, but it always takes us somewhere. Therefore, be prepared to travel…

90% of haters are begging for love. 10% just want a little attention.



Autoexcitare “respectabilă”…

Number of View: 981

Autoexcitarea poate fi de mai multe feluri:

sexuală, intelectuală, spirituală…
Atunci când omul ascultă, vorbeşte sau citeşte întruna dar nu se foloseşte

niciodată cu nimic pentru că nu se produce în viaţa lui nicio schimbare,

prima întrebare pe care ar trebui să şi-o pună ar fi dacă nu cumva

face toate aceste lucruri doar din dorinţa de… a se autoexcita spiritual sau intelectual.

Adică într-un mod mai “respectabil” decât cei care o fac sexual.

Îmi amintesc de un preot care spunea că oamenii din parohia

lui îi apreciază predicile în funcţie de cât de mult acestea îi fac să plângă – dar fără a schimba niciodată nimic în vieţile lor.

M-am întrebat atunci: nu este aceasta oare o formă vădită de ascultare în scopul autoexcitării spirituale?…

Anthony de Mello spunea:

“Primul lucru pe care vreau să-l înţelegeţi, dacă vreţi cu adevărat să vă treziţi,

este acela că voi nu vreţi să vă treziţi.

Pri­mul pas spre trezire este să fiţi îndeajuns de sinceri să recunoaş­teţi că nu asta vă place.

Nu vreţi să fiţi fericiţi.”

– Mihaela Farauanu –



Sâni mari şi creiere mici – Vasile Danion

Number of View: 1750

 

Daniela: “Mie îmi place sa am sânii foarte mari sau foarte dezvoltati. Prietenii mei m-au parasit si nu mai vorbesc cu mine fiindca eu nu am sânii dezvoltati ca celelalte prietene ale mele.” C,14.

Nicoleta: “Nu ma dezvolt deloc, toti ma resping, chiar si baietii. Înca la vârsta mea nu am avut un prieten, îmi vine sa ma omor. Va rog frumos sa-mi spuneti ce sa fac ca sa îmi creasca si mie sâni si sa fiu si eu mai grasa…” c14

Diana: “Am un mare complex: nu am sânii mari. Îmi este rusine sa ma îmbrac cu bluze mulate, toti baietii îsi bat joc de mine, toti striga dupa mine, aceste “faze” ma duc la exasperare. Din punct de vedere fizic mi se fac multe complimente: ca am un corp frumos cu o exceptie, ca arat “col”. Am vorbit cu putini baieti, ultimul meu prieten mi-a spus în fata ca nu mai putem fi prieteni pentru ca nu am sâni si m-a parasit. Sunt disperata! Tin foarte mult la el, m-a parasit pentru o “vagaboanda”. Ma gândesc la o posibila sinucidere, nu mai suport acest chin…c13.

Catre toate Danielele, Nicoletele si Dianele care împartasesc aceeasi perspectiva trista asupra prezentului: fetelor, bagati-va mintile în cap! Nu are rost sa va dati cu capul de pereti numai pentru faptul ca sânii vostri nu sunt mai darnici fata de privirile tinerilor ai caror hormoni tropaie precum un detasament militar.

Exista o psihoza a sânilor mari, o psihoza care se accentueaza pe zi ce trece si care este puternic modelata de mass-media. Eu nu sunt de parere ca trebuie sa se lupte contra discriminarii fetelor nedotate, si nici ca acestea sa fie consolate cu povesti de adormit copiii. Cred ca pur si simplu ar trebui ca fetele cu sâni mici sa capete o perspectiva asupra “handicapului” lor care sa nu tina seama de exigentele mass-mediei.

Îmi este greu sa ma adresez mai multor fete deodata, asa ca ma voi adresa unei singure “victime a sortii”.

Ar trebui sa fii fericita ca din cauza sânilor tai multi baieti stau departe de tine. E o sansa de care nu au parte fetele bine dotate. De ce? Pentru ca baietii se vor apropia de ele în primul rând pentru sânii lor, si nu pentru sufletul lor. Un baiat rosteste foarte usor o declaratie de dragoste numai pentru a avea ocazia sa puna mâna pe un trup care îl înnebuneste. Foarte greu îi va fi unei fete cu sânii mari sa îsi dea seama daca prietenul ei o iubeste cu adevarat sau pur si simplu a fost hipnotizat de niste balcoane spatioase. Citeşte mai departe: http://www.sfaturiortodoxe.ro/iubire-sex/sani-mari-creiere-mici-scrisoare-catre-fetelecu-sani-modesti-adolescenti-fete-minore-baieti-sex-oral-iubire.htm



Masturbarea şi prejudecăţile – Vasile Danion

Number of View: 1464

 

Pe un forum de discutii pe teme sexuale, o fata întreaba: “Amândoi, atât eu cat si prietenul meu, ne masturbam reciproc. Cauzeaza la ceva ? Sau … (exista ) efecte negative? Tin sa mentionez ca nu am facut dragoste pâna acum cu el. Iata raspunsul specialistului care se ocupa de forum-ul respectiv: “In primul rând tinem sa-ti spunem ca e de admirat ca exista si tineri care nu trec direct la sex intravaginal si încearca sa experimenteze si alte forme de sex. E foarte important (pentru placerea voastra nu a altora) sa va cunoasteti reciproc corpurile si placerile. Noi nu vedem nici un efect negativ aici, fiind un lucru normal facut de o ucigatoare majoritate.” Alti participanti la discutie îsi dau si ei cu parerea:

“Eu am citit si cred ca nu e daunatoare masturbarea decât facuta în exces dar nu înteleg de ce nu o faceti daca va iubiti. Eu nu cred ca e mai bine s-o faceti singuri si doar atât.”

Altcineva scrie: “Sa îmi zica si mie (cineva) care e partea rea în toate astea ca, sincer, eu nu gasesc nici una.”

O fata da un raspuns mai detaliat: citeşte mai departe:  http://www.sfaturiortodoxe.ro/iubire-sex/masturbarea-si-prejudecatile-adolescente-adolescenti-fete-minore-baieti-sex-oral-iubire.htm



Pagini: Prev 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ...16 17 18 Next